În cer s-ajunge dintr-un salt,

Sau nu s-ajunge-n veci de veci...

Te-aruncă-n el un cântec-nalt,

În care-al vieții plâns îneci. 

Spărgând fluidicul său smalt,

Ca o săgeată de-aur treci. —

În cer s-ajunge dintr-un salt,

Sau nu s-ajunge-n veci de veci. 

I se mai dă-n sfârșit asalt

Sub jar de patimi când te pleci,

În al tău suflet când n-ai alt

Decât fiorii dulci și reci... —

În cer s-ajunge dintr-un salt.