Înainte! este șoapta ce din toate se ridică...

Printre smârcuri se deșiră caravana ce pândești,

Ș-a mongolilor escortă e o stavilă prea mică; 

Mai avută va fi prada decât singur te gândești...

Melancolică te-așteaptă fidanțata pe confine...

Că purtată fu în suflet vei putea să-i dovedești... 

Înstela-vei părul negru cu o spuză de rubine,

Strecura-vei, între sânuri, diamantul sugestiv,

Pe grumazurile albe lăcrăma-vei perle fine... 

    Fericirea este, poate, într-un zâmbet fugitiv.