Când toate trec și-mbătrânesc

O! poezie, pe când toate în lume trec și-mbătrânesc,

Când nu mai sunt nici eu băiatul cu inimă nevinovată,

Când zilele copilăriei sunt o ghirlandă scuturată,

În mine iar te regăsesc, 

O! Poezie,

Te regăsesc și tot aceeași: cu tinerețe coronată;

Tot călătoare printre stele, sau din nălțimea înstelată

Tot coborând și printre oameni și rencepând să răscolești, 

O! Poezie,

    Tu singură nu-mbătrânești.

Share on Twitter Share on Facebook
https://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0/deed.ro
Source:

https://ro.wikisource.org/wiki/Autor:Alexandru_Macedonski

Language: ro