Iarna

Negreșit că, sus în ceruri

Soarele fiind aprins,

Nu se simte frigul, gerul

Care astăzi ne-a cuprins.

Negreșit! Focul din soare

Nu-l plătește Dumnezeu,

Însă noi plătim, sârmanii,

Lemne și cărbuni mereu.

Doamne, de-ai veni-ntr-o noapte

Pe pământul înghețat

Ca să vezi cât e de jalnic

Să tot tremuri nencetat,

Tu, care-ți iubești făptura,

N-ai mai zice un cuvânt

Și-ai opri crivățul aspru

Să mai sufle pe pământ!

Share on Twitter Share on Facebook
https://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0/deed.ro
Source:

https://ro.wikisource.org/wiki/Autor:Ion_Luca_Caragiale

Language: ro