63

Ș-înteții calul așa dă tare,

Cât gândii că-în nuori va să salte,

Dar, oh, nenărocoasă tâmplare!

Mă zvârli-în mijlocul unii balte.

Nici apoi știu ce s-au mai tâmplat,

Că eu-îndată-am și leșinat!... [ Parpangel să vede că au fost om de cinste și iubitoriu de adevăr, că, deacă ar fi fost altul, la o tâmplare ca aceasta, cum ne-ar putea minți de frumos! Ar spune vitejii neauzite ce au făcut, știind că nu era nime de față ca să-l facă de minciună; însă el spune toate, și împrotiva sa. C. Criticos.]

Share on Twitter Share on Facebook
Attribution-ShareAlike 3.0 Unported (CC BY-SA 3.0) https://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0/
Source:

https://ro.wikisource.org/wiki/Autor:Ion_Budai-Deleanu

Language: ro